Precizia în cadastrul sistematic – o întrebare care merită adresată

Există întrebări simple la care este surprinzător de greu să răspunzi. Una dintre ele este legată de precizia cu care trebuie determinată limita unui imobil în cadrul lucrărilor de cadastru sistematic.

Cât de precis trebuie determinată limita unui imobil în cadrul lucrărilor de cadastru sistematic?

La prima vedere, răspunsul pare evident. Regulamentul privind realizarea lucrărilor sistematice stabilește că:

„Preciziile care trebuie asigurate sunt cele corespunzătoare planului la scara 1:5000 pentru extravilan și planului la scara 1:2000 pentru intravilan.”

Pentru majoritatea cititorilor, fraza pare suficientă. Pentru executantul care trebuie să iasă în teren și să măsoare mii de imobile, însă, ea ridică imediat o altă întrebare: ce înseamnă concret această precizie? 20 cm? 40 cm? 60 cm? Un metru?

De ce contează această întrebare?

Unii ar putea considera că este o discuție teoretică. În realitate, este una dintre cele mai practice întrebări din cadastrul sistematic, pentru că răspunsul influențează:

• metoda de măsurare;
• timpul necesar executării lucrării;
• utilizarea ortofotoplanului și necesitatea măsurătorilor directe;
• verificarea documentației și soluționarea suprapunerilor;
• costul întregii lucrări.

Cu alte cuvinte, aceeași propoziție din regulament influențează toate etapele unei lucrări de înregistrare sistematică.

Miza nu este doar tehnică

Merită adăugat un lucru care depășește discuția pur tehnică. Planul cadastral nu este doar un produs de lucru — potrivit art. 15 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, dovada delimitării unui imobil față de alte imobile se face numai cu extrasul din planul cadastral.

Cu alte cuvinte, precizia acestui plan este precizia cu care se poate proba, în evidența de publicitate imobiliară, unde se termină o proprietate și unde începe alta. O întrebare firească urmează de aici: cât de precis ar trebui să fie un document care îndeplinește o asemenea funcție?

De unde apare dificultatea?

Regulamentul nu exprimă precizia în centimetri. El face trimitere la precizia unui plan realizat la o anumită scară. Aici apare întrebarea tehnică: cum transformăm această formulare într-o valoare numerică?

În literatura clasică de cartografie și topografie există noțiunea de eroare grafică, folosită pentru aprecierea preciziei reprezentării pe plan. În funcție de convenția adoptată pentru această eroare, aceeași scară conduce la valori diferite:

Toate aceste valori rezultă prin aceeași relație matematică. Diferența este dată exclusiv de eroarea grafică folosită în calcul. Prin urmare, problema nu este matematica — problema este alegerea convenției. Iar aceasta nu este precizată explicit în textul regulamentului.

O schimbare de perspectivă

Cred că merită observat și un alt aspect. Conceptul de precizie a planului provine dintr-o perioadă în care planul cadastral era documentul fundamental, iar coordonatele se citeau de pe plan.

Astăzi, lucrurile stau exact invers. Imobilul este definit prin coordonate numerice stocate într-o bază de date, iar planul cadastral este generat ulterior din aceste coordonate. Din acest motiv apare firesc întrebarea dacă raportarea la scara planului mai reprezintă cea mai potrivită modalitate de exprimare a unei cerințe privind precizia coordonatelor.

Nu afirmăm că răspunsul este negativ. Observăm doar că tehnologia s-a schimbat radical.

Cum procedează alte sisteme cadastrale?

O privire asupra reglementărilor din alte state europene arată o abordare diferită. În multe dintre acestea, precizia este exprimată direct prin abaterea standard a coordonatei, prin eroarea medie pătratică, prin clase de calitate asociate fiecărui punct sau prin toleranțe numerice folosite la verificare.

Cu alte cuvinte, accentul cade pe calitatea coordonatei, nu pe scara planului rezultat. Nu înseamnă că un sistem este superior altuia. Înseamnă doar că aceeași problemă este abordată diferit.

O întrebare legitimă

Scopul acestui articol nu este să propună modificarea regulamentului. Nu este nici să stabilească o anumită valoare drept singura interpretare corectă. Întrebarea este mult mai simplă:

Dacă răspunsul este afirmativ, atunci metoda de calcul ar trebui să conducă în mod inevitabil la aceeași valoare pentru toți executanții și verificatorii.

Dacă răspunsul este negativ, atunci poate că această prevedere merită discutată în comunitatea profesională, tocmai pentru că influențează în mod direct executarea și verificarea lucrărilor de cadastru sistematic.

În loc de concluzie

În domeniul nostru discutăm adesea despre receptoare GNSS, stații totale, drone, scanare laser sau inteligență artificială. Poate că merită să ne oprim, din când în când, și asupra unui singur alineat din regulament.

Uneori, o propoziție aparent simplă ridică mai multe întrebări decât cea mai complexă tehnologie. Iar întrebările bine formulate reprezintă, de multe ori, începutul progresului.