„Am nevoie de un releveu al casei. Chem un arhitect sau un geodez?”
Este o întrebare pe care o întâlnim destul de des și, la prima vedere, răspunsul pare simplu. În realitate, ambele profesii lucrează cu relevee, dar nu întotdeauna în același scop.
Un arhitect poate avea nevoie să măsoare o clădire înainte să înceapă un proiect de renovare sau recompartimentare. Un geodez măsoară și el construcții, însă în cadrul unor lucrări de topografie, cadastru, topografie inginerească, scanare laser 3D sau documentare a situației existente.
De aici apare confuzia.
Hai să vedem ce spune, de fapt, legislația și unde se întâlnesc cele două profesii.
În primul rând, ce este un releveu?
Pe scurt, măsori ceea ce există și reprezinți ceea ce ai măsurat.
Dacă avem o casă existentă, de exemplu, îi măsurăm dimensiunile, încăperile, golurile, nivelurile și celelalte elemente care ne interesează. Din aceste măsurători putem obține planurile nivelurilor, secțiuni, fațade, suprafețe sau chiar un model 3D al clădirii.
La o construcție simplă pot fi suficiente metode clasice de măsurare. La o hală industrială, o clădire cu geometrie complicată sau un imobil pentru care avem nevoie de foarte multe detalii, putem folosi o stație totală sau un scanner laser 3D.
Indiferent de tehnologie, ideea rămâne aceeași: releveul trebuie să arate situația care există în realitate.
Și aici apare prima diferență importantă față de proiectare.
Releveul spune „asta există”.
Proiectul spune „asta vrem să construim sau să modificăm”.
Ce spune legea despre geodez?
Aici lucrurile au devenit mult mai clare odată cu apariția Legii nr. 267/2024 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez.
Art. 5 definește domeniul în care lucrează geodezul: geodezie, topografie, fotogrammetrie, cadastru, cartografie, sisteme informaționale geografice și colectarea și prelucrarea datelor geospațiale.
Dar partea cu adevărat importantă este următoarea.
La art. 5 alin. (2), legea spune că lucrările și documentațiile corespunzătoare rezultate în cadrul acestor specializări:
„nu pot fi recunoscute legal decât dacă sunt realizate de un geodez cu drept de semnătură.”
Este o formulare destul de puternică.
Legea nu spune doar că geodezul poate face astfel de lucrări. Introduce și o condiție pentru recunoașterea lor legală atunci când vorbim despre lucrări care aparțin specializărilor profesiei.
Dar scrie undeva, concret, despre relevee?
Da.
Și acesta este probabil cel mai interesant lucru.
La alineatul următor, Legea nr. 267/2024 enumeră activitățile profesionale ale geodezului. Printre ele găsim:
topografie inginerească, urmărirea comportării construcțiilor, modelarea informatică a construcțiilor, modelare 3D, fotogrammetrie, scanare laser și relevee.
Așadar, „releveele” apar chiar în textul legii.
Mai mult, art. 16 prevede că geodezul cu drept de semnătură are dreptul să elaboreze și să semneze documentele prevăzute la art. 5 alin. (3).
Din punctul nostru de vedere, acesta este un lucru important mai ales în contextul tehnologiilor pe care le folosim astăzi.
Un releveu nu mai înseamnă neapărat cineva cu o ruletă care măsoară camerele unei case. Putem scana o clădire întreagă, putem obține milioane de puncte măsurate în spațiu și putem genera din ele planuri, secțiuni, fațade sau modele 3D.
Legea include toate aceste activități în sfera profesională a geodezului.
Atunci arhitectul nu mai poate face relevee?
Ba da.
Și aici credem că trebuie evitată o concluzie prea simplă.
Și legislația profesiei de arhitect vorbește despre relevee. Este și firesc.
Să presupunem că vrem să renovăm un apartament.
Arhitectul trebuie să știe cum arată apartamentul în prezent înainte să poată propune o nouă compartimentare. Va măsura încăperile, ușile, ferestrele și celelalte elemente de care are nevoie și va desena situația existentă.
Acesta este releveul pe baza căruia începe proiectarea.
Chiar Ordinul Arhitecților din România descrie releveul ca parte a activității arhitectului și arată că nivelul de detaliu al măsurătorilor depinde de necesitățile proiectului.
Așadar, nu credem că discuția corectă este:
„Cine are voie să țină ruleta în mână?”
Discuția corectă este:
„Ce fel de lucrare se execută și la ce va fi folosit rezultatul?”
Aici este, de fapt, diferența
Dacă un arhitect măsoară un apartament pentru a putea proiecta recompartimentarea lui, vorbim despre un releveu realizat în cadrul activității sale de proiectare.
Dacă însă obiectul lucrării este măsurarea și determinarea geometrică a unei construcții, prin metode de topografie inginerească, fotogrammetrie, scanare laser sau modelare 3D, intrăm în domenii pe care Legea nr. 267/2024 le atribuie expres profesiei de geodez.
Cele două situații nu se exclud.
De multe ori chiar se completează.
Geodezul poate furniza măsurătorile și modelul geometric precis al clădirii, iar arhitectul poate folosi aceste date pentru proiectarea intervenției.
Este exact genul de colaborare care devine tot mai important odată cu utilizarea scanării 3D și a modelelor digitale ale construcțiilor.
Și ce se întâmplă cu releveul post-execuție?
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Să presupunem că avem un proiect autorizat și construcția a fost executată.
Acum vrem să știm ce s-a construit efectiv.
Construcția are exact dimensiunile din proiect? Este amplasată unde trebuia? Cotele sunt cele proiectate? Există diferențe între proiect și situația din teren?
Aceste lucruri nu se stabilesc din proiect.
Se stabilesc prin măsurători.
Tocmai de aceea, măsurătorile post-execuție trebuie diferențiate de proiectul post-execuție.
Chiar OAR face această diferență
Este interesant că această delimitare apare chiar în documentul „Misiunile arhitectului”, publicat de Ordinul Arhitecților din România.
Atunci când vorbește despre releveul necesar arhitectului pentru proiectare, OAR atrage atenția că acesta nu trebuie confundat cu măsurătorile realizate pentru întocmirea proiectului post-execuție.
Este o precizare importantă.
În primul caz măsurăm situația existentă pentru a putea proiecta o intervenție.
În cel de-al doilea caz măsurăm după executarea lucrărilor pentru a determina situația construită în realitate.
Iar dacă ne întoarcem la Legea nr. 267/2024, găsim exact activitățile necesare pentru o asemenea determinare: topografie inginerească, relevee, scanare laser, modelare 3D și alte metode de măsurare și reprezentare a construcțiilor.
Releveul post-execuție și proiectul post-execuție sunt două lucruri diferite
Această diferență merită explicată simplu.
Geodezul măsoară ceea ce s-a construit.
Pe baza măsurătorilor poate determina geometria reală, poziția, dimensiunile și cotele construcției și poate întocmi reprezentările tehnice rezultate din această lucrare.
Dar asta nu înseamnă că geodezul înlocuiește arhitectul, structuristul sau proiectantul de instalații.
Fiecare proiectant răspunde în continuare de propria specialitate și poate folosi informațiile rezultate din măsurători pentru documentația post-execuție.
Cu alte cuvinte:
geodezul documentează prin măsurători realitatea construită, iar proiectanții documentează și asumă soluțiile tehnice din specialitatea lor.
Sunt responsabilități diferite.
Dar dacă releveul este pentru cadastru?
Aici avem încă o situație diferită.
Dacă releveul și măsurătorile fac parte dintr-o documentație care urmează să ajungă la OCPI pentru recepție și înscriere în cartea funciară, se aplică regimul special al lucrărilor de cadastru.
În acest caz, Legea nr. 267/2024 prevede pentru lucrările supuse recepției sau avizării ANCPI condiții suplimentare privind autorizarea profesională.
Prin urmare, un desen făcut pentru proiectarea unei renovări nu este automat o documentație cadastrală, chiar dacă ambele pot conține un plan al aceleiași clădiri.
Scopul documentului contează.
De ce contează toate aceste diferențe?
Pentru că astăzi aceeași construcție poate fi măsurată în scopuri foarte diferite.
Un proprietar poate avea nevoie de un releveu pentru renovare.
Un arhitect poate avea nevoie de un model exact al unei clădiri înainte să înceapă proiectarea.
Un constructor poate avea nevoie de măsurători pentru a verifica ceea ce s-a executat.
Un proprietar poate avea nevoie de documentație pentru cadastru și carte funciară.
Iar în cazul unei clădiri complexe poate fi necesară scanarea laser 3D pentru a obține o imagine geometrică foarte precisă a situației existente.
Toate acestea pot fi numite, în limbaj curent, „releveu”.
Din punct de vedere profesional și juridic însă, nu sunt neapărat aceeași lucrare.
Deci, geodez sau arhitect?
Depinde de ce ai nevoie.
Dacă ai nevoie de măsurători pentru proiectul de renovare sau recompartimentare pe care îl realizează arhitectul, releveul poate face parte din activitatea acestuia.
Dacă ai nevoie de determinarea precisă a geometriei unei construcții, de topografie inginerească, scanare laser 3D, modelare tridimensională sau de măsurători post-execuție, discutăm despre activități prevăzute expres de Legea nr. 267/2024 în sfera profesiei de geodez.
Dacă documentația urmează să fie utilizată pentru cadastru și carte funciară, trebuie respectate și cerințele speciale aplicabile lucrărilor recepționate de ANCPI/OCPI.
De aceea, înainte să întrebi „cine îmi face releveul?”, merită să răspunzi la o întrebare și mai simplă:
„Pentru ce am nevoie de el?”
De aici începe, de fapt, alegerea specialistului potrivit.